Un oras linistit, centrul baptistilor din tara, arhitectura draguta, parcuri, un pasaj cu crasme, la ora 1 gol pe strada. Hypermarketuri pline, blocuri asezate aerisit, case multe, cateva dealuri, studenti dar nu prea multi. Influenta austro-ungara cat cuprinde, se simte in toate domeniile.
Radu, dar pe noi nu ne intereseaza lucrurile astea. Asa e. Ideea era ca am venit la Bucuresti, nu de tot din pacate, asa, in vizita de cateva zile.
Am inceput sa ma intreb daca sunt in aceeasi tara orasele astea doua. Aici contrastele sunt foarte mari. Incontestabil e orasul cel mai dezvoltat si cel mai plin de posibilitati din tara. Avem o vorba cu cineva, "daca nu iti gasesti de lucru in Bucuresti, probabil esti prost". Capitalism cat cuprinde. Si in acelasi timp e un oras atat de comunist.
Am avut de facut un drum de jumatate de ora prin cartier. M-am uitat in jur, ca provincialul curios. Am trecut pe langa randuri intregi de blocuri de 10 etaje, toate la fel, toate prea mari si prea urate, apoi forma si asezarea lor s-au schimbat, si erau tot de 10 etaje, tot prea mari si tot prea urate. Am avut senzatia aceea de "Ucraina". Apartamente peste apartamente peste apartamente, gri si patrate, ma gandeam ca probabil pe cele doua bulevarde pe care m-am plimbat stau atatia oameni cat in jumatate de Oradea.
Nu-mi place sa ma lamentez, nu asta era ideea. Insa e o diferenta ca de la cer la pamant, care pentru mine ca oradean linistit va fi hotaratoare. O sa fie ca si cum m-as muta din Patagonia in Kobe.
Sunt pregatit pentru treaba asta, in ideea ca de obicei trec repede peste detalii insignifiante. Am 1% indoieli totusi, legat de cat de insignifiante vor fi detaliile.
Asa arata un cartier bun din Bucuresti. Aici va fi probabil casa mea si viata mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu