vineri, 22 februarie 2008

Viaţă vs. ...

Oamenii se mint. Mult, des, pe faţă, neruşinat, cu nonşalanţă. Oamenii se mint că iubesc sau că urăsc, se mint că totul e perfect sau că nimic nu e bine, se mint că sunt capabili sau că sunt nişte eşecuri, se mint în toate privinţele. Astea ne sunt mecanismele de adaptare şi/sau autoapărare. Simţim că avem controlul asupra situaţiei, asupra propriei noastre vieţi atunci când o facem. Cât de des auzim "nu pot trăi fără el/ea", "eşti cel mai bun/cea mai bună", "ma urăşte/iubeşte toată lumea", "(nu) sunt în stare" sau "nu mai suport". Sunt toate minciuni. Nu-i adevărată niciuna din afirmaţiile astea. Îi şi demonstrez celui care nu mă crede.

Şi cum ar fi dacă într-o zi nu ne-am mai minţi? Ca un cur. N-ar mai fi pasiune, n-ar mai fi suferinţă, totul s-ar reduce la o grămadă de inşiruiri logice, deducţii - raţionamente - judecăţi, argumente, aproximări si probabilizări, poate ar fi prea static totul. Ţipete, tristeţe, extaz, veselie, anxietate, teamă, poate n-ar mai fi chiar aşa cum le ştim.

Şi totuşi, dacă măcar din când in când..

3 comentarii:

noyan spunea...

Minciuna - aproape o necesitate, ar zice unii, ceva care e in natura oamenilor ar zice altii. Insa, nu cred ca toti cei care zic " nu pot trai fara tine" sau " esti toata lumea " spun minciuni. Poate aceste vorbe, dupa o vreme, asa par, dar ele au fost foarte adevarate si sincere atunci cand le-am zis.
Intr-adevar, unii folosesc acest gen de replici pentru agatat sau dat gata vreo tipesa, dar nu toata lumea e la fel.
Am prieteni care chiar au simtit fizic cum li se rupe inima dupa cineva sau lucruri asemanatoare.
Uneori poti foarte bine sa spui adevarul si lumea sa zica ca e o minciuna si vice versa.
Mai e de discutat pe tema.
Te astept pe noyanblog.blogspot.com

Nevermind spunea...

e nasol tare cand nu te minti, I can tell, eu m/am apucat din nou de ma mintit cand am vazut cat e de nasol

Mind-Is-Everything spunea...

Exista oare o alta cale? Eu sincer cred ca da.
http://mind-is-everything.blogspot.com/